Paeonia lactiflora ‘Cheddar Gold’ este un bujor erbaceu cu farmec clasic, creat pentru grădinile în care primăvara trebuie să aibă un moment memorabil. Formează o tufă bogată, elegantă, cu frunziș verde lucios și profund lobat, care rămâne decorativ mult după terminarea înfloririi.

În mai–iunie, Paeonia lactiflora ‘Cheddar Gold’ produce flori mari, elegante, de tip semi-bomb, în nuanțe de alb-crem până la ivoire, cu un centru generos de petale și petaloide galben-aurii. Contrastul dintre petalele exterioare deschise și inima aurie oferă florii un aspect luminos, bogat și foarte sofisticat. Tijele sunt ferme, iar florile sunt excelente pentru tăiere, aducând în vază aceeași prezență de gală pe care o au și în grădină.

Este o alegere minunată pentru borduri perene, grădini romantice, grădini de tip cottage și buchete deosebite. Florile de bujor au acel talent rar de a arăta extravagant fără să pară că au încercat prea tare — iar ‘Cheddar Gold’ nu face excepție.

Ca toate bujorii erbacei, apare primăvara din rădăcinile sale perene, înflorește la final de primăvară–început de vară, apoi se retrage complet peste iarnă. Este o plantă longevivă, care devine tot mai spectaculoasă odată cu trecerea anilor, dacă nu este mutată inutil. Bujorii au o relație serioasă cu locul lor: odată instalați bine, preferă stabilitatea în locul aventurii.

Este ideală pentru:

• borduri florale și straturi perene;

• grădini romantice și cottage;

• grădini clasice sau naturale;

• plantare solitară;

• grupuri de 3–5 plante;

• flori tăiate și buchete;

• combinații cu iriși, trandafiri, allium, salvii și geranium peren;

• grădini cu întreținere redusă.

Detalii de creștere și îngrijire

Lumină

Pentru flori numeroase și tije viguroase, plantează bujorul în:

• plin soare;

• minimum 6 ore de lumină directă pe zi.

Tolerează semiumbra ușoară, mai ales în zonele foarte calde, însă înflorirea poate fi mai redusă. Evită umbra densă și competiția rădăcinilor de la arbori sau arbuști mari.

Sol

Preferă un sol:

• fertil;

• profund;

• bogat în materie organică;

• reavăn, dar foarte bine drenat;

• neutru până la ușor alcalin.

Solurile grele pot fi îmbunătățite cu compost matur și material drenant. Evită terenurile în care apa stagnează iarna sau primăvara: rădăcinile de bujor apreciază umezeala echilibrată, nu tratamentele spa.

Plantare

Perioada ideală de plantare pentru rădăcinile de bujor este toamna, astfel încât planta să poată începe înrădăcinarea înainte de venirea iernii. Plantele la ghiveci pot fi plantate și primăvara, cu udare atentă în primul sezon.

Foarte important: mugurii rădăcinii nu se plantează adânc. În grădinile din România, aceștia se poziționează la aproximativ 3–5 cm sub nivelul solului. O plantare prea adâncă este una dintre principalele cauze ale lipsei florilor.

Păstrează o distanță de circa 70–90 cm între plante, pentru lumină, aerisire și dezvoltarea normală a tufei.

Udare

Udă regulat după plantare și în perioadele secetoase, mai ales primăvara și la începutul verii. După instalare, bujorul este destul de rezistent, dar înflorește și arată mai bine când nu trece prin secetă prelungită.

Udă la bază, profund, fără să menții frunzișul umed. Acest mic detaliu ajută mult la prevenirea bolilor foliare.

Fertilizare

Aplică primăvara un strat subțire de compost matur în jurul plantei sau un îngrășământ echilibrat pentru plante cu flori. Nu acoperi coroana cu fertilizant sau mulci gros.

Evită excesul de azot: poate produce frunziș luxuriant, dar mai puține flori. O tufă verde ca o junglă și fără boboci este admirabilă doar de către… junglă.

Tăiere și întreținere

După înflorire, îndepărtează florile trecute pentru un aspect îngrijit și pentru a evita consumul inutil de energie pentru formarea semințelor.

Toamna, după ce frunzișul se îngălbenește sau este afectat de primul îngheț, taie tulpinile la aproximativ 2–5 cm deasupra solului și îndepărtează resturile vegetale. Această măsură reduce riscul de boli care pot ierna în frunziș.

Bujorii maturi nu au nevoie de divizare frecventă. Lasă planta în același loc cât mai mulți ani; poate deveni mai viguroasă și mai floriferă de la un sezon la altul.

Probleme posibile

Bujorii sunt în general plante robuste, dar pot apărea:

• putregaiul cenușiu al bujorului (Botrytis);

• pete foliare;

• făinare;

• tulpini culcate după ploi puternice;

• lipsa înfloririi din cauza plantării prea adânci, umbrei sau mutării recente.

O poziție însorită, drenajul bun, spațierea corectă și curățarea frunzișului toamna sunt cele mai bune măsuri preventive.

Fișa Tehnică

• Denumire botanică: Paeonia lactiflora ‘Cheddar Gold’

• Denumire populară: bujor erbaceu ‘Cheddar Gold’

• Familie: Paeoniaceae

• Tip de plantă: plantă perenă erbacee

• Port: tufă compactă, rotunjită, bogată

• Frunziș: verde lucios, profund lobat; foios

• Flori: mari, ornamentale; potrivite pentru flori tăiate

• Perioada de înflorire: mai–iunie

• Înălțime la maturitate: aproximativ 60–90 cm

• Lățime la maturitate: aproximativ 60–90 cm

• Ritm de creștere: moderat

• Expunere: soare; tolerează semiumbră ușoară

• Sol: fertil, profund, reavăn și foarte bine drenat

• pH: neutru până la ușor alcalin

• Udare: moderată; regulată în perioadele secetoase

• Rezistență la frig: aproximativ -30°C până la -34°C

• Tăiere: toamna, după retragerea vegetației

• Întreținere: redusă

• Utilizare: borduri, straturi perene, grădini romantice, plantare solitară, flori tăiate

• Formă de livrare: 1 rizom

Notă

Paeonia lactiflora ‘Cheddar Gold’ este complet foioasă: partea aeriană se usucă și dispare iarna, iar planta pornește din nou primăvara. În primul sezon după plantare, înflorirea poate fi discretă sau poate lipsi; acest lucru este normal, deoarece bujorul își investește energia în formarea rădăcinilor.