Hemerocallis ‘Rajah’ este un soi clasic de crin-de-o-zi, introdus în 1935 de A. B. Stout. Florile sale au nuanțe de roșu-portocaliu, cu o zonă centrală distinctă, brun-vișinie, și un gât portocaliu-pal cu reflexe verzui. Frunzele formează o tufă arcuită, iar tijele florale pot ajunge la aproximativ un metru.

Înflorește la mijlocul sezonului și poate reveni cu flori. Este un soi cu frunziș care se retrage iarna și este considerat foarte rezistent la frig: sursele botanice îl încadrează în zona USDA 3, ceea ce corespunde orientativ unor temperaturi de aproximativ -35°C, în funcție de condițiile locale.

De ce să te îndrăgostești de ea

• Florile roșu-portocalii au un centru brun-vișiniu cu personalitate;

• Gâtul portocaliu-pal, cu o tentă verzuie, adaugă un contrast neobișnuit;

• Înflorește la mijlocul sezonului și poate avea o nouă înflorire;

• Florile au o durată neobișnuit de lungă pentru un crin-de-o-zi: sunt clasificate ca „extended”, rămânând deschise cel puțin 16 ore;

• Este un soi vechi, cu o istorie horticolă îndelungată;

• Are o rezistență excelentă la iarnă, până la aproximativ -35°C, conform încadrării sale în zona USDA 3.

Detalii de creștere și îngrijire

Plantează-l într-un loc însorit sau cu semiumbră ușoară. Înflorirea este, de regulă, mai bogată atunci când primește suficient soare. Preferă un sol fertil, moderat reavăn și bine drenat; evită locurile în care apa stagnează.

Udă regulat în primul sezon, până când planta se stabilește. Ulterior, suportă perioade scurte de secetă, dar udarea în perioadele uscate de primăvară și început de vară poate susține o înflorire mai bună. Îndepărtează tijele după ce florile trec, iar frunzișul uscat se poate curăța toamna sau primăvara.

Tufa se poate diviza la începutul primăverii sau la începutul toamnei, dacă devine prea aglomerată. Deși este foarte rezistentă la frig în grădină, drenajul bun rămâne important — rădăcinile preferă iernile reci, nu bălțile reci.

Fișa Tehnică

• Denumire botanică: Hemerocallis ‘Rajah’

• Denumire comună: crin-de-o-zi

• Tip de plantă: perenă erbacee, cu frunziș dormant

• Anul înregistrării: 1935

• Hibridizator: A. B. Stout

• Înălțimea tijelor florale: aproximativ 100 cm

• Culoarea florilor: roșu-portocaliu, cu zonă centrală brun-vișinie și gât portocaliu-pal, cu reflexe verzui

• Perioada de înflorire: mijlocul sezonului

• Reînflorire: posibilă

• Durata florilor: tip „extended”, cel puțin 16 ore

• Expunere: soare sau semiumbră ușoară

• Sol: fertil, moderat reavăn și bine drenat

• Rezistență la frig: zona USDA 3, aproximativ -35°C ca reper orientativ

• Întreținere: redusă